De la strănuturile provocate de polen până la reacțiile severe după consumul unor alimente, alergiile sunt tot mai răspândite în societatea modernă. Dar de ce apar și cine este cel mai expus? Răspunsul se află undeva la granița dintre genetică și mediu.
Un indiciu important vine de la… gemeni. Studiile arată că gemenii identici, care au ADN identic, tind să fie alergici la aceleași lucruri în proporție de 60% până la 70%. Asta sugerează că moștenirea genetică are un rol semnificativ în dezvoltarea alergiilor. Dar povestea nu se oprește aici – mediul în care trăim influențează masiv felul în care corpul reacționează la anumiți factori.
Sistemul imunitar, în mod normal responsabil de apărarea împotriva infecțiilor, poate face greșeli. În cazul alergiilor, acesta confundă substanțe inofensive – precum polenul, părul de animale sau anumite alimente – cu „infractori” periculoși. Așa apar simptomele binecunoscute: strănut, ochi care lăcrimează, tuse, sau în cazuri grave, reacții anafilactice care pun viața în pericol.
Printre cei mai afectați se numără copiii crescuți în medii prea sterile, în orașe aglomerate, sau expuși la poluare ori fumul de țigară. În schimb, copiii crescuți la ferme, cu animale, frați mai mari și expuși timpuriu la diversitate alimentară, par mai protejați. Alăptarea și evitarea excesului de igienă în primii ani de viață pot, de asemenea, reduce riscul.
Pe lângă mediu, profesiile pot influența riscul de alergii. Frizerii, brutarii sau mecanicii auto, de exemplu, pot dezvolta sensibilități la substanțele cu care intră frecvent în contact.
Chiar dacă genetica predispune, nu determină totul. Gemenii crescuți separat – unul într-un mediu urban poluat, altul într-o zonă rurală – pot avea reacții complet diferite. Așadar, cheia înțelegerii alergiilor stă în amestecul unic dintre moștenirea noastră și lumea în care trăim.
Pe măsură ce cercetările avansează, oamenii de știință speră să găsească soluții mai bune pentru prevenirea și tratarea acestor reacții complicate ale corpului nostru.
