Un incident petrecut în luna mai în orașul olandez Venlo, la doar câțiva pași de granița cu Germania, a readus în atenție o practică controversată a Poliției Federale Germane: expulzarea discretă, fără coordonare oficială, a migranților către state vecine, în speță, către Olanda. Cazul a fost descoperit întâmplător, după ce o cameră de supraveghere a unei florării a surprins momentul abandonului.
În imagini, o dubă a poliției germane poate fi văzută oprind în jurul orei 4:00 dimineața. Un bărbat coboară, primește o valiză și un plic maro, iar apoi vehiculul pleacă. Migrantul rămâne singur pe stradă. Proprietara florăriei, Masha Verstappen, a alertat presa locală și a criticat modul în care autoritățile gestionează asemenea „expulzări silențioase”.
„Suntem la mai puțin de 100 de metri de graniță. Omul a rămas aici ore întregi și și-a încărcat telefonul folosindu-mi curentul electric. Nu a venit nicio autoritate olandeză să-l preia,” a declarat Verstappen pentru publicația L1 Nieuws.
📌 O practică sistematică și controversată
Ministerul olandez al Azilului și Migrației a confirmat că „transferurile la rece”, precum cel din Venlo, au loc de ani de zile, fără ca autoritățile olandeze locale să fie informate. Acestea se deosebesc de „transferurile la cald”, în care migranții sunt predați formal, prin acord bilateral, între autorități.
Oficialii olandezi susțin că, deși controversată, practica nu este ilegală în contextul liberei circulații din spațiul Schengen, unde nu există frontiere externe. Însă avocați specializați în drepturile omului și instanțele din Germania încep să conteste această interpretare.
⚖️ Instanțele germane spun altceva: „Expulzările sunt ilegale”
Un caz recent din Frankfurt (Oder), unde trei cetățeni somalezi au fost returnați în Polonia deși au declarat că vor să ceară azil în Germania, a fost tranșat de Curtea Administrativă din Berlin: expulzarea a fost ilegală. Judecătorii au decis că autoritățile germane nu pot ocoli Regulamentul Dublin fără dovezi clare de pericol la adresa siguranței publice.
Acest precedent juridic pune sub semnul întrebării legalitatea unor acțiuni precum cea surprinsă în Venlo.
🚨 Tensiuni în creștere între Berlin și Haga
Practica a stârnit îngrijorări în municipalitatea Venlo, care a declarat că nu a fost informată despre abandonul migrantului și că nu are competențe în domeniul controlului de frontieră. Primarul Scholten, printr-un purtător de cuvânt, a reamintit că doar guvernele naționale pot negocia și implementa astfel de măsuri bilaterale.
🗳️ Fundal politic tensionat în Olanda
Incidentul are loc într-un context politic delicat în Olanda: coaliția guvernamentală s-a prăbușit recent din cauza pozițiilor dure ale liderului populist Geert Wilders în privința azilului. În perspectiva alegerilor anticipate, Wilders a reiterat că va face protejarea granițelor olandeze o prioritate absolută, ceea ce ar putea duce la un conflict deschis cu Berlinul privind aceste practici unilaterale.
💬 Comentariu editorial:
Cazul Venlo arată fața nevăzută a „cooperării Schengen”: statul de drept este fragil când tratatele sunt interpretate selectiv, iar drepturile omului devin colaterale ale birocrației și ale fricii de „valuri migratorii”. A abandona un om în întuneric, la granița dintre două state europene, nu e doar o problemă juridică — este o rușine morală.
