Un nou acord comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană, anunțat duminică în urma unei întâlniri directe între Donald Trump și Ursula von der Leyen, a stârnit reacții puternice pe continentul european. În schimbul unui tarif vamal fix de 15% pentru produsele europene, Bruxellesul a acceptat angajamente semnificative privind achiziții masive de gaz natural lichefiat și echipamente militare americane, precum și investiții de sute de miliarde de euro în economia SUA.
Publicația Le Figaro descrie în termeni duri acordul, calificându-l drept „dezechilibrat” și acuzând Comisia Europeană de „cedări inacceptabile” care ar submina suveranitatea economică a Europei.
Trump: „Toată lumea va câștiga mulți bani”
Negocierile au fost lungi și tensionate, finalizându-se la Turnberry, în Scoția, unde Donald Trump se afla pentru o partidă de golf. Deși a declarat că nu este „într-o dispoziție prea bună”, fostul președinte american s-a arătat entuziasmat de rezultat:
„Toată lumea va câștiga mulți bani, iar asta va consolida sentimentul nostru de prietenie”, a spus Trump.
La rândul său, Ursula von der Leyen a numit acordul „un pas bun” pentru Europa, susținând că Bruxellesul a obținut scutiri importante pentru produse strategice, cum ar fi echipamentele aeronautice, anumite produse chimice și materii prime critice.
Ce prevede acordul
- Taxă vamală unitară de 15% pentru toate produsele UE exportate în SUA
- Scutiri pentru produse strategice și clauza „națiunii celei mai favorizate”
- Menținerea normelor europene în domenii sensibile (digital, agricultură, produse fitosanitare)
- Angajamente de achiziții majore de GNL și armament american
- Investiții europene suplimentare în SUA, estimate la 600 de miliarde de dolari
Critici dure din partea Europei
Europarlamentarul francez Pierre Jouvet a condamnat acordul ca fiind o formă de „vasalizare economică”:
„Să ne bucurăm că plătim ‘doar’ 15% taxe vamale? Am sacrificat locuri de muncă, producție și suveranitate pentru a face pe plac Washingtonului”, a afirmat acesta.
La fel de categorică a fost și Marine Le Pen, care a denunțat un „fiasco politic, economic și moral”:
„Comisia a semnat o capitulare care va costa scump Franța, atât din punct de vedere industrial, cât și energetic”, a spus lidera RN.
Culisele negocierii: presiune maximă, deadline clar
Potrivit surselor diplomatice, decizia finală i-a aparținut exclusiv lui Donald Trump, care a menținut incertitudinea până în ultimul moment. De altfel, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, el amenințase anterior cu tarife de 30%, dacă nu se ajungea la un acord până la 1 august.
Până la semnarea documentului de principiu, diplomații europeni au muncit contra cronometru, mulți dintre ei renunțând la concedii pentru a rămâne în alertă. În tot acest timp, capitalele europene au negociat intens, încercând să protejeze interesele proprii. Franța a reușit să evite taxarea vinurilor și șampaniilor, dar whisky-ul american a fost reinclus pe lista potențialelor represalii.
O Europă divizată
Acordul a scos la iveală și faliile interne din UE. În timp ce Franța și Irlanda au cerut un răspuns dur, alte state – precum Italia sau Ungaria – au preferat o abordare conciliantă. Germania a purtat negocieri directe cu SUA pentru a proteja interesele constructorilor auto, precum Mercedes și BMW.
