Grecia, Germania, Austria, Țările de Jos și Danemarca promovează un plan comun care ar putea schimba radical politica europeană privind migrația: înființarea unor „centre de întoarcere” în Africa, unde să fie transferați migranții ale căror cereri de azil au fost respinse și care nu pot fi returnați imediat în țările de origine.
Inițiativa este coordonată de Atena, care în ultimele luni și-a înăsprit vizibil poziția pe tema migrației.
Primele discuții: Kenya, apoi Uganda și Rwanda
Potrivit informațiilor publicate de Ekathimerini și citate de Eurointegration, primele contacte au fost deja stabilite cu Kenya pentru găzduirea unor astfel de centre.
În perioada următoare ar urma să înceapă negocieri și cu Uganda și Rwanda.
O întâlnire tehnică la nivel înalt a reprezentanților celor cinci state este programată la Bruxelles, iar planul ar urma să fie prezentat oficial pe 5 martie în cadrul Consiliului Miniștrilor privind Migrația al Uniunii Europene.
Ce sunt „centrele de întoarcere”
Aceste structuri ar urma să fie amplasate în țări terțe, în afara UE, și ar găzdui temporar migranți cu cereri de azil respinse.
Scopul declarat: facilitarea unei reveniri „mai sigure și mai rapide” în țările de origine și consolidarea politicii europene de migrație.
Modelul invocat este acordul dintre Italia și Albania, care prevede transferul unor migranți în centre situate pe teritoriul albanez.
Grecia își înăsprește linia
Politica Atenei a devenit considerabil mai dură în timpul mandatului ministrului migrației Thanos Plevris.
Deși opoziția a criticat măsurile, sondajele indică un sprijin majoritar pentru această abordare, iar Cabinetul premierului oferă ministrului susținere deplină.
Recent, ministrul a anunțat că Grecia va coopera cu Germania pentru crearea acestor centre în Africa.
Cine ar putea fi vizat
Conform planului, ar urma să fie analizate mii de dosare ale unor migranți proveniți în principal din:
- Pakistan
- Bangladesh
- Siria
- Irak
- Egipt
Dacă statele de origine refuză repatrierea, persoanele ar putea fi transferate în centrele din Africa.
Doar migranții din cele cinci state participante la inițiativă ar urma să fie incluși în acest mecanism.
Grecia argumentează că, fiind țară de primă intrare în UE și punct major al fluxurilor migratorii, trebuie să participe activ la conturarea soluțiilor, nu doar la gestionarea consecințelor.
O nouă direcție pentru politica UE?
Inițiativa ar putea deschide o etapă controversată în politica europeană de migrație, punând pe masă o soluție externă pentru o problemă internă. Rămâne de văzut dacă restul statelor membre vor susține acest model sau dacă dezbaterea va diviza din nou Uniunea.
