Curtea Internațională de Justiție (CIJ) s-a reunit astăzi la Haga pentru a examina o plângere depusă de Sudan împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU), acuzate de complicitate în genocidul comis în regiunea Darfur. Cazul, aflat în centrul unei dispute politice și juridice complexe, ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea statelor în fața dreptului internațional și despre competența Curții în astfel de situații.
Acuzații grave privind sprijinul acordat militanților RSF
Conflictul din Darfur, izbucnit din nou în 2023, a fost marcat de violențe extreme, în special împotriva comunității non-arabe Massalit. Forțele de Sprijin Rapid (RSF), o miliție paramilitară sudaneză, sunt acuzate de comiterea unor atrocități care s-au soldat, potrivit estimărilor, cu 10.000 până la 15.000 de victime.
Guvernul sudanez susține că Emiratele Arabe Unite au sprijinit activ RSF, oferindu-le ajutor financiar, militar și politic – inclusiv arme și instruire. În absența acestui sprijin, susține Sudanul, aceste crime nu ar fi fost posibile. În consecință, autoritățile de la Khartoum cer Curții Internaționale de Justiție să oblige Emiratele la plata unor despăgubiri pentru victimele genocidului și să recunoască responsabilitatea EAU pentru încălcarea Convenției ONU din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid.
Negarea acuzațiilor și contestarea jurisdicției
În replică, Emiratele Arabe Unite resping ferm toate acuzațiile, considerându-le nefondate și lipsite de dovezi concrete. Reprezentanta EAU la ONU, Lana Nusseibeh, a catalogat demersul Sudanului drept o „manevră cinică de relații publice”, susținând că statul său nu a fost implicat în conflictul din Sudan și nu a furnizat arme sau alt tip de sprijin direct RSF.
Totodată, Emiratele contestă competența CIJ în acest caz, invocând o „rezervă” exprimată în momentul aderării la Convenția pentru prevenirea genocidului, în 2005. Conform acestei rezerve, EAU nu recunoaște jurisdicția Curții în temeiul articolului IX al tratatului, ceea ce complică semnificativ procesul de admitere a cauzei.
O provocare juridică majoră: competența CIJ
Una dintre cele mai mari provocări în acest caz este stabilirea competenței Curții. Deși deciziile CIJ sunt obligatorii din punct de vedere juridic, Curtea nu dispune de mijloace proprii pentru a le impune. În plus, rezerva exprimată de Emiratele Arabe Unite ar putea împiedica Curtea să judece cauza, în lipsa unui acord clar între părți privind jurisdicția.
Potrivit experților în drept internațional, este puțin probabil ca CIJ să admită cauza dacă va considera că rezerva Emiratelor este compatibilă cu prevederile Convenției. Pe de altă parte, o respingere a rezervei ar putea deschide calea pentru un precedent important în aplicarea principiilor responsabilității statale privind genocidul.
Impact internațional: mai mult decât un conflict bilateral
Disputa dintre Sudan și Emiratele Arabe Unite transcende granițele Darfurului și scoate în evidență fragilitatea sistemului juridic internațional atunci când vine vorba de tragerea la răspundere a statelor pentru sprijinul acordat unor actori implicați în crime grave.
Dacă CIJ decide să judece cazul, hotărârea ar putea deveni un precedent semnificativ în aplicarea Convenției privind genocidul, în special în cazurile în care se suspectează implicarea indirectă sau sponsorizarea externă a grupărilor vinovate de astfel de crime.
Pe măsură ce conflictul din Sudan continuă să facă victime și să destabilizeze regiunea, ochii comunității internaționale sunt ațintiți asupra Haga. Curtea Internațională de Justiție se confruntă cu o decizie complexă, cu implicații majore atât pentru dreptul internațional, cât și pentru relațiile dintre state.