Este conflict deschis între două puteri nucleare și este bine să înțelegem ce au de împărțit. Atât India, cât și Pakistanul revendică suveranitatea deplină asupra Kashmirului, fiecare țară administrând o parte din teritoriu de la împărțirea acestuia după independența față de Marea Britanie, în 1947.
Cele două țări au purtat două războaie pentru această regiune. Mai recent, atacurile militanților au împins cele două țări în pragul unui conflict deschis, partea administrată de India a teritoriului kashmirian fiind martora unei insurgențe armate împotriva guvernării indiene începând cu 1989, iar insurgenții vizând atât forțele de securitate, cât și civilii.
În 2019, India a răspuns acestor atacuri prin abrogarea articolului 370, care acorda Kashmirului statutul de semi-autonomie, cel mai recent atac fiind cel mai mare de când India a abrogat acest articol.
Au avut loc proteste masive împotriva deciziei indiene, dar, totodată, regiunea a cunoscut o „reducere” a nivelului de militantism și o creștere semnificativă a numărului de turiști care o vizitează.
În 2016, India a efectuat „lovituri de precizie” peste Linia de Control, granița de facto dintre India și Pakistan, vizând „baze militante”, după ce 19 soldați indieni au fost uciși în atacul de la Uri.
În 2019, atacul de la Pulwama, în care au fost uciși 40 de paramilitari indieni, a dus la atacuri aeriene indiene în Balakot, prima astfel de acțiune în Pakistan din 1971, provocând raiduri de represalii din partea Pakistanului și bătălii aeriene între cele două țări.
Deși conflictele anterioare nu au dus la o escaladare periculoasă între cele două părți, întreaga lume rămâne în alertă în fața unei posibile escaladări neașteptate. Diverse țări din întreaga lume au încercat să intervină diplomatic pentru a detensiona situația actuală.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut deja „reținere maximă”, iar președintele american Donald Trump și-a exprimat speranța că „luptele se vor încheia foarte repede”.
