O echipă de cercetători a făcut o descoperire arheologică spectaculoasă în nord-estul României: o structură defensivă preistorică, ascunsă de vegetație de milenii, a fost identificată grație unei scanări aeriene de înaltă precizie realizată cu tehnologia LiDAR.
Fortificația, care datează de la tranziția dintre neolitic și epoca bronzului, a fost localizată într-o zonă împădurită din județul Neamț. Scanarea a fost efectuată cu drone echipate cu senzori LiDAR – aceeași tehnologie utilizată și în dezvoltarea vehiculelor autonome.
O fortificație ascunsă în pădure, dezvăluită cu ajutorul laserului
Coordonatorul cercetării, arheologul Vasile Diaconu, a explicat că structura nu putea fi observată cu ochiul liber din cauza densității vegetației. Numai prin utilizarea LiDAR, o tehnologie capabilă să pătrundă prin coronamentul pădurii și să „vadă” solul, a fost posibilă această descoperire impresionantă.
„Am reușit să obțin o imagine fidelă a unei fortificații vechi de aproape 5.000 de ani. Era imposibil de detectat fără tehnologia LiDAR”, a declarat Diaconu.
Scanările au relevat o rețea complexă de șanțuri și terasamente care sugerează o planificare avansată și o organizare socială bine structurată în acea perioadă. Situl este amplasat strategic pe o zonă înaltă, oferind un control vizual excelent asupra împrejurimilor.
LiDAR – viitorul arheologiei
Tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging) folosește impulsuri laser pentru a crea modele topografice 3D extrem de detaliate. Este deja cunoscută pentru contribuțiile sale la descoperirea unor orașe mayașe și așezări pierdute în jungla amazoniană. Acum, își demonstrează potențialul și pe teritoriul României.
„LiDAR ne arată că multe dintre aceste așezări fortificate erau construite pe înălțimi, înconjurate de șanțuri și movile de pământ – dovadă a unui nivel avansat de inginerie și strategie”, a adăugat Diaconu pe contul său de Facebook.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Geocad Services, Geo Edu Lab și Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Un rol important l-a avut și Vlad Dulgheriu, fost elev al lui Diaconu și actual director al companiei de tehnologie implicate în cercetare.
„Este o bucurie să văd cum un fost student își aduce contribuția la un proiect de o asemenea amploare”, a mărturisit profesorul.
