Comisia Europeană a aprobat plata a doar 1,279 miliarde de euro din cererea cu numărul 3 pentru finanțarea prin PNRR, în timp ce 869 milioane de euro au fost blocate din cauza eșecurilor administrative și a promisiunilor neîndeplinite ale guvernului. Suma suspendată include 814 milioane euro în granturi și 55 milioane în împrumuturi, conform anunțului făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Deși Bruxelles-ul a dat undă verde parțială, România rămâne cu un gust amar și cu o notă de plată în așteptare. Comisia Europeană a tras frâna în fața incapacității guvernului de a duce la bun sfârșit trei jaloane-cheie asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Unde a greșit Guvernul?
- 330 milioane euro au fost suspendate pentru că nu s-au făcut numirile legale la conducerea AMEPIP, instituția care ar trebui să monitorizeze performanțele companiilor de stat. Cu alte cuvinte, guvernul nu a fost în stare să respecte propriile angajamente privind reformele în managementul companiilor publice.
- Alte 227 milioane euro sunt blocate pentru că nu au fost numiți noii administratori ai companiilor energetice de stat, în locul celor revocați. Procedurile de selecție au fost reluate în cazul a doar 8 din cele 13 companii vizate, printre care Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz. La altele nici măcar nu s-a început procesul.
- Un alt capitol rușinos: reforma pensiilor speciale. Lipsa unei legislații clare și coerente în acest domeniu a dus la suspendarea a 231 milioane euro.
Termen-limită: 28 noiembrie
Guvernul are acum termen până pe 28 noiembrie să corecteze aceste derapaje. Dacă nu, România riscă să piardă definitiv banii – bani care ar putea susține investiții vitale în infrastructură, energie și digitalizare.
Această situație reflectă, încă o dată, superficialitatea cu care este tratată relația României cu partenerii europeni. În loc să implementeze reformele asumate, guvernele se pierd în jocuri politice și numiri pe criterii de loialitate, nu de competență.
