Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea lucrărilor la marile proiecte energetice, de la hidrocentrale și termocentrale, până la investițiile nucleare și în capacitățile de stocare a energiei.
„E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producţie în România şi pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată şi termocentralele la care lucrările lâncezesc. Vă rog să vă gândiţi că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawaţi, lucrările au început din 2016. Dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026 – deci după 10 ani – am putea termina”, a declarat premierul.
El a insistat asupra necesității simplificării legislative pentru finalizarea proiectelor hidroenergetice blocate: „Simplificările legislative care să permită finalizarea hidrocentralelor trebuie puse în practică, astfel încât să nu se blocheze aceste investiții”.
Totodată, Ilie Bolojan a arătat că România trebuie să accelereze dezvoltarea sectorului nuclear, considerând că acesta va avea un rol esențial în asigurarea unui mix energetic echilibrat și competitiv.
„Susţinerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este un lucru foarte important. Accelerarea proiectării și începerea rapidă a lucrărilor vor contribui la un mix energetic stabil, suficient și la prețuri competitive pentru români”, a explicat premierul.
Pe termen scurt, Guvernul va susține proiectele de stocare a energiei și sistemele de pompaj, menite să echilibreze producția și consumul. „Avem o eroare de strategie: ne-am concentrat pe eficiența energetică în gospodării, dar nu am făcut sistemul național mai eficient. Fără investiții serioase în capacități de stocare, nu vom reuși să stabilizăm producția și prețurile”, a atras atenția Ilie Bolojan.
Premierul a vorbit și despre strategia națională privind cărbunele, aflată în faza finală de negociere cu Comisia Europeană. Potrivit acestuia, există două opțiuni majore: restructurarea completă a Complexului Energetic Oltenia, pentru a-l face viabil economic, sau renunțarea graduală la producția pe bază de cărbune.
„Eu personal susțin prima variantă, dar pentru asta trebuie o restructurare totală, astfel încât să nu mai fim nevoiți să oferim miliarde de lei anual în subvenții”, a punctat premierul.
În final, Ilie Bolojan a evidențiat necesitatea de a valorifica intern resursele de gaz din Marea Neagră, care vor fi disponibile din 2027:
„Trebuie să pregătim sectoare economice capabile să folosească acest gaz în țară – în industria chimică, petrochimică și metalurgică – pentru a produce valoare adăugată aici, nu să exportăm resursele neprocesate”, a explicat șeful Guvernului.