Un bărbat de 42 de ani din Bumbești-Jiu a fost încarcerat marți, după ce Curtea de Apel Craiova a respins apelul său și a menținut sentința pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu: 1 an și 2 luni de închisoare cu executare pentru hărțuire și violență.
Adrian Vali Crăete a devenit un coșmar pentru o funcționară a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj, după ce a cunoscut-o în 2011, când s-a prezentat pentru a-și depune dosarul de șomaj. De atunci, viața femeii a fost marcată de ani de urmăriri obsesive, agresiuni și teroare psihologică.
Obsesia bărbatului a degenerat rapid în acte repetate de hărțuire – filmări ilegale, vandalism, postări online (peste 140 de videoclipuri pe YouTube documentând acțiunile sale), precum și agresiuni fizice. Cu toate că a fost condamnat în 2018 la 6 luni cu amânarea aplicării pedepsei, Crăete a continuat comportamentul abuziv.
În 2022, instanța l-a condamnat din nou, de această dată la închisoare cu executare. În cadrul procesului, două persoane s-au constituit părți civile, printre care și funcționara hărțuită, care a primit despăgubiri morale de 10.000 de lei. Acțiunea celeilalte persoane vătămate, un bărbat din Târgu-Jiu, a fost respinsă.
Chiar și după ce femeia a obținut un ordin de protecție valabil până în octombrie 2025, Crăete a continuat să o urmărească. În august 2024, a așteptat-o în fața blocului, a îmbrâncit-o și a încercat să o agreseze, fiind oprit doar de martorii care au intervenit. Într-o decizie a instanței, se menționează: „Pârâtul stă tot timpul în zona Pieței 9 Mai și o urmărește… reclamanta nu poate dormi și se teme pentru viața ei”.
De-a lungul anilor, femeia s-a bazat pe sprijinul familiei și al vecinilor pentru a se proteja. Unul dintre vecini a fost chiar atacat cu spray lacrimogen de agresor, în timp ce încerca să o apere.
Cazul scoate la lumină limitele actualei legislații privind hărțuirea, care prevede pedepse relativ ușoare — între 3 și 6 luni de închisoare sau amendă — și arată cât de greu este, în practică, ca victimele hărțuirii persistente să beneficieze de protecție eficientă. Mult timp, instanțele au refuzat emiterea ordinelor de protecție în afara contextului violenței domestice, ceea ce a permis ca terorizarea victimei să continue ani întregi.
Acest caz devine emblematic pentru neputința sistemului de justiție în fața unui fenomen tot mai des întâlnit: agresori care ignoră complet legea și victime lăsate să se apere singure.
