Un manifest intitulat „Asigurarea păcii în Europa prin capacitate de apărare, controlul armamentului și dialog”, semnat de peste 100 de personalități din cercurile apropiate Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), a stârnit vâlvă în politica germană și a reaprins dezbaterile despre direcția de securitate a Europei.
Printre semnatari se numără figuri grele ale social-democrației germane, precum fostul lider al grupului parlamentar Rolf Mützenich, fostul președinte SPD Norbert Walter-Borjans și fostul ministru de finanțe Hans Eichel. Toți susțin, într-un document obținut de ARD, că Germania trebuie să își schimbe radical cursul în materie de securitate, militând pentru:
- reluarea dialogului diplomatic cu Rusia,
- oprirea desfășurării de noi rachete americane pe teritoriul Germaniei,
- o politică de apărare europeană independentă de SUA.
„Nu există o alternativă responsabilă la securitatea comună”, se afirmă în documentul lansat de Cercurile pentru Pace ale SPD, care amintește de politicile de detensionare promovate de Willy Brandt și de înțelegerile de control al armamentului din perioada Războiului Rece.
✋ Critici dure din interiorul SPD
Poziția semnatarilor a fost întâmpinată cu indignare în propriul partid. Deputatul SPD Sebastian Fiedler a declarat pentru RTL și ntv că documentul l-a „iritat, tulburat și enervat”, considerând că face apel la colaborare cu „un criminal de război”. Purtătorul de cuvânt pe politică externă al SPD, Adis Ahmetovic, s-a distanțat de „documentul discutabil”, subliniind că realitatea actuală impune o combinație de diplomație și forță militară.
Fostul președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe, Michael Roth, a fost și mai tranșant: „Acest ‘Manifest’ nu este o contribuție interesantă la dezbatere, ci o combinație plângăreață de aroganță, denaturare a istoriei și decadență intelectuală a bunăstării”, a scris el pe platforma X (fostă Twitter).
🎯 Mesajul manifestului: mai puțină înarmare, mai multă diplomație
Manifestul nu ignoră agresiunea Rusiei în Ucraina, pe care o numește „un atac ilegal”. Cu toate acestea, autorii subliniază că, după terminarea conflictului, va fi nevoie de un „efort extrem de dificil” pentru a reconstrui relațiile și a reveni la cooperare regională. Ei cer redirecționarea fondurilor către combaterea sărăciei și protecția climei și avertizează împotriva unei implicări militare în Asia de Sud-Est.
Totodată, critică majorarea cheltuielilor de apărare și susțin că Europa ar trebui să-și construiască o capacitate de apărare autonomă, dar defensivă, fără să depindă de SUA.
