Zeci de mii de profesori dau statul în judecată pe spețe care seamănă ca două picături de apă, dar care trebuie judecate separat, ceea ce aglomerează instanțele. La fel mii de polițiști, mii de mineri, mii de funcționari, chiar și sute de judecători. Pentru o soluționare mai rapidă, un cunoscut sindicat cere implementarea Inteligenței Artificiale în instanțele de contencios administrativ.
Sindicatul Național al Polițiștilor Pro Lex a lansat o propunere care zguduie din temelii concepția tradițională asupra justiției: înlocuirea judecătorilor umani cu un sistem automat de inteligență artificială pentru soluționarea litigiilor de contencios administrativ.
Propunerea trimisă Ministerului Justiției vizează crearea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) care să decidă cu „legalitate, imparțialitate și echitate” în procesele administrative, eliminând factorul uman. Platforma AI ar urma să integreze toate actele normative interne, deciziile obligatorii ale ICCJ și CCR, precum și jurisprudența CEDO.
Sindicaliștii își bazează inițiativa pe precedentul creat de Ordonanța de Urgență 62/2024, prin care Guvernul a accelerat procesele legate de salarizare și prestații sociale. Pro Lex consideră că România trebuie să valorifice progresul tehnologic pentru a eficientiza sistemul judiciar și a reduce presiunea asupra instanțelor.
Totuși, reacțiile specialiștilor din domeniu sunt împărțite.
Avocata Silvia Uscov critică dur proiectul, considerându-l incompatibil cu principiile statului de drept:
„Se ignoră riscurile constituționale, lipsa interpretării umane a legii și pericolul de a perpetua erori juridice sistemice. Justiția nu se face cu roboți!”
La polul opus, avocata Anca Elena Bălășoiu recunoaște potențialul AI, însă cere prudență:
„Este un pas inevitabil în evoluția justiției, dar trebuie să fie făcut în etape transparente. AI-ul poate eficientiza procesele repetitive, nu poate înlocui factorul uman.”
Profesorul de drept cibernetic Andrei Săvescu consideră că ideea răspunde unei nevoi reale — previzibilitatea deciziilor judiciare — dar atrage atenția că un astfel de sistem nu este încă pregătit să judece în locul oamenilor.
Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui susține în teorie eficientizarea sistemului cu ajutorul AI-ului, dar este sceptic în privința aplicării:
„Administrația românească nu e interesată de inovație. În spatele birocrației stă clientelismul politic, nu lipsa de tehnologie.”
În timp ce unii văd în AI viitorul justiției, alții avertizează că delegarea deciziilor către algoritmi poate deschide ușa către abuzuri și inechități. O dezbatere aprinsă e în curs — iar concluziile vor modela poate chiar Constituția.
