Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află într-un moment crucial al mandatului său, cu o provocare majoră care amenință să-i pună în pericol reputația. În această săptămână, Curtea de Justiție a Uniunii Europene va decide asupra legalității refuzului său de a publica mesajele text schimbate cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, în legătură cu contractele pentru vaccinuri semnate de compania farmaceutică cu Bruxelles-ul.
Cazul, supranumit „Pfizergate”, ar putea deveni un punct de cotitură în privința transparenței în instituțiile europene, întrucât Curtea va stabili dacă astfel de mesaje, schimbate între oficiali și lideri de companii private, trebuie considerate documente oficiale și, prin urmare, supuse reglementărilor de transparență ale UE. Decizia ar putea avea un impact major asupra modului în care oficialii de la vârful Uniunii Europene desfășoară afaceri în culise.
În contextul actual, von der Leyen riscă o lovitură serioasă de imagine, în special având în vedere că refuzul de a publica aceste mesaje text a fost perceput ca o încălcare a principiilor fundamentale de transparență ale UE, chiar și de către organizații precum Transparency International. De asemenea, Comisia Europeană a fost acuzată de administrare defectuoasă a informațiilor, iar acest proces ar putea amplifica criticile aduse de observatori și de adversarii politici ai Ursulei von der Leyen.
Cazul a luat amploare după ce „The New York Times” a dezvăluit existența acestor mesaje în 2021, în urma unui interviu cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer. Acesta a afirmat că schimbul de mesaje cu președinta Comisiei Europene a fost esențial pentru construirea unei „încrederi profunde” și pentru negocierea unui contract de vaccinuri în valoare de miliarde de euro. Acordul semnat în mai 2021 include achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, un contract major în lupta Uniunii Europene împotriva pandemiei.
La nivel politic, Ursula von der Leyen a fost criticată nu doar pentru opacitatea deciziilor sale, dar și pentru faptul că, în timpul celui de-al doilea său mandat, care a început în decembrie 2024, a concentrat o mare parte a puterii în propriile mâini, lăsând deoparte angajamentele inițiale privind transparența și integritatea.
Implicarea Parchetului European în ancheta privind vaccinurile
Pe lângă presiunea exercitată de instanța europeană, Ursula von der Leyen se confruntă și cu o anchetă din partea Parchetului European (EPPO) cu privire la modul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri, inclusiv aspecte legate de posibile fraude și nereguli financiare. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a confirmat că oficialii Comisiei Europene au fost intervievați în legătură cu negocierile și procesul de achiziție a vaccinurilor. Astfel, presiunea asupra președintei Comisiei se intensifică, iar „Pfizergate” riscă să devină o temă centrală în evaluarea mandatului său.
