Liderii grupului BRICS se reunesc duminică, 6 iulie 2025, la Rio de Janeiro, într-un summit marcat de tensiuni geopolitice, absențe notabile și încercări de a proiecta o poziție comună împotriva politicilor comerciale ale administrației Trump. Reprezentând aproape jumătate din populația globală și 40% din PIB-ul mondial, membrii BRICS caută să adopte o declarație comună care să denunțe tarifele impuse recent de SUA asupra importurilor.
Potrivit unor surse diplomatice apropiate negocierilor, documentul final va critica explicit politicile comerciale „nedrepte” care aduc incertitudine economică, fără a menționa direct Statele Unite sau numele președintelui american. Acest ton precaut este ales în special la presiunea Chinei, care a reluat recent negocierile comerciale cu Washingtonul și încearcă să evite un nou val de tensiuni.
Elon Musk, aflat recent în centrul atenției cu ideea formării unui nou partid politic în SUA, ar putea deveni și un subiect de discuție indirectă, în contextul creșterii naționalismului economic american și al efectelor acestuia asupra economiilor emergente.
Absențele care slăbesc mesajul summitului
Un factor-cheie care umbrește întâlnirea de la Rio este absența președintelui Chinei, Xi Jinping. Este prima dată în 12 ani când liderul chinez nu participă la summitul BRICS, preferând să-l trimită pe premierul Li Qiang în locul său. Analiștii susțin că Xi ar fi evitat să fie eclipsat de premierul Indiei, Narendra Modi, care va fi invitat de onoare și va lua parte la un prânz de stat. Alte motive invocate includ dorința de a nu accentua tensiunile cu SUA sau de a marca subtil diferențe de poziționare strategică în cadrul blocului.
De asemenea, nici președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, nu va fi prezent, în contextul recentului conflict de 12 zile cu Israelul. Liderul rus Vladimir Putin, vizat de un mandat internațional de arestare pentru crime de război, va interveni prin videoconferință, evitând astfel o deplasare controversată în Brazilia.
Diviziuni privind războaiele din Orientul Mijlociu
Una dintre cele mai sensibile teme ale reuniunii o reprezintă conflictele din Gaza și dintre Iran și Israel. Deși există un consens privind sprijinul pentru o soluție pașnică și recunoașterea unui stat palestinian, statele BRICS nu reușesc să ajungă la o poziție comună privind exprimarea unei poziții mai ferme. Iranul insistă pentru un limbaj mai dur în declarația finală, în timp ce alți membri preferă prudența diplomatică.
„Este o provocare să păstrăm unitatea într-un grup atât de divers,” a spus un diplomat sud-american implicat în redactarea documentului final. În ciuda diferențelor, Brazilia, ca țară gazdă, speră să mențină coeziunea blocului și să obțină o poziție comună privind cele mai sensibile crize internaționale.
Pe agendă: inteligență artificială, sănătate și extindere
Summitul va aborda și teme mai constructive, precum inteligența artificială, sănătatea publică și colaborarea digitală între statele membre. De asemenea, se va discuta consolidarea noului format BRICS+, care include, pe lângă membrii fondatori (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), și state precum Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Etiopia și Indonezia.
Extinderea aduce mai multă greutate diplomatică BRICS, dar și noi linii de fractură, mai ales pe teme legate de Orientul Mijlociu, drepturile omului și relațiile comerciale globale.
Ambițiile Braziliei și testul global
Summitul de la Rio este văzut ca un moment crucial pentru președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care încearcă să plaseze Brazilia în centrul diplomației internaționale. Țara a găzduit deja summitul G20 și urmează să organizeze COP30, totul în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2026, în care Lula este așteptat să candideze pentru un nou mandat.
„BRICS a reușit în trecut să vorbească cu o singură voce în chestiuni globale importante. Nu există niciun motiv pentru care acest lucru să nu se întâmple și acum,” a declarat ministrul brazilian de externe Mauro Vieira.
Rămâne de văzut dacă această coeziune simbolică va rezista presiunilor geopolitice și intereselor naționale divergente, într-o lume tot mai fragmentată.
