Criza demografică afectează deja multe țări din Europa, iar Italia este unul dintre cele mai evidente exemple ale acestui fenomen, care va avea repercusiuni profunde asupra economiei și societății în decadelor următoare.
Conform datelor prezentate de președintele Istat, Francesco Maria Chelli, populația italiană continuă să scadă, iar prognozele arată o tendință îngrijorătoare. În 2025, Italia va avea doar 58,9 milioane de locuitori, cu o scădere de 37.000 față de anul precedent. Iar până în 2050, numărul va scădea la 54,8 milioane, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 4 milioane de persoane.
Italia nu este singura țară afectată de această criză. În Europa, multe alte state, în special din sudul și estul continentului, se confruntă cu o scădere drastică a populației. De exemplu, țări precum Bulgaria, Grecia, Croația și Letonia au prognoze demografice similare, cu scăderi estimate între 15% și 18% până în 2050. În comparație, Italia are una dintre cele mai severe scăderi demografice, cu o prognoză de -40% până în 2100, depășită doar de țări est-europene precum Ucraina, Albania, Lituania și Bosnia și Herțegovina.
Cauzele acestei crize sunt multiple, dar un factor esențial este rata scăzută a fertilității, Italia având doar 1,24 copii pe femeie în 2022, mult sub media UE de 1,55 și departe de rata de înlocuire de 2,1 copii necesară pentru a menține populația stabilă. În acest context, îmbătrânirea populației devine o problemă tot mai gravă, cu 27,7% dintre italieni estimându-se că vor fi de 65 de ani sau mai mult până în 2031, iar acest procent va ajunge la 34,5% în 2050.
Aceste schimbări demografice vor avea un impact semnificativ asupra sistemelor economice și sociale ale țărilor afectate. În Italia, de exemplu, cheltuielile pentru protecția socială, deja ridicate la 30,5% din PIB, riscă să devină nesustenabile.
Sistemul de pensii, în mod particular, va suporta presiuni enorme, deoarece va fi din ce în ce mai greu să susții o populație în creștere a persoanelor vârstnice, cu o pondere redusă a celor activi pe piața muncii. În Italia, până în 2050, doar 54% din populație va fi în vârstă de muncă, comparativ cu 62% în prezent, iar acest dezechilibru va afecta stabilitatea economică a țării.
Un alt aspect important este migrarea, care joacă un rol semnificativ în atenuarea efectelor crizei demografice. Multe țări din Europa de Est și Sud, inclusiv Italia, se confruntă cu migrarea netă negativă, în timp ce statele din Europa de Nord și Vest, precum Franța, Suedia și Regatul Unit, pot experimenta o creștere a populației datorită imigrației. În acest context, Uniunea Europeană ar putea să se confrunte cu o perioadă de declin demografic după 2026, dar cu diferențe semnificative între regiunile sale.
Italia, la fel ca multe alte țări din sudul și estul Europei, va trebui să adopte măsuri urgente pentru a atenua efectele crizei demografice. Printre soluțiile propuse de Chelli se numără creșterea participării tinerilor și femeilor pe piața muncii și consolidarea bunăstării pentru îngrijirea vârstnicilor. Totodată, ar trebui pus un accent mai mare pe reținerea tinerelor talente și atragerea migranților în sectoare unde există deficit de forță de muncă, dar și pe integrarea migranților și dezvoltarea regiunilor mai puțin prospere economic.
Această criză nu este doar una demografică, ci și economică și socială, iar Europa trebuie să se pregătească pentru provocările pe termen lung care vor schimba fundamental structura sa demografică.
