Lumea se îndreaptă către o nouă eră a înarmării nucleare, avertizează Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), în raportul său anual publicat pe 16 iunie 2025. Conform estimărilor, numărul focoaselor nucleare a crescut pentru al treilea an consecutiv, iar majoritatea statelor cu arsenal nuclear își modernizează rapid capabilitățile.
Raportul indică existența a aproximativ 12.241 de focoase la nivel global, dintre care circa 9.614 sunt disponibile pentru utilizare militară. Dintre acestea, în jur de 2.100 sunt în alertă operațională – adică gata de lansare în orice moment – în principal în dotarea Statelor Unite și a Rusiei.
Ascensiunea Chinei și reconfigurarea echilibrului strategic
Un semnal de alarmă major vine dinspre China, care își extinde rapid arsenalul. În doar un an, stocul de focoase al Beijingului a crescut de la 500 la 600, potrivit estimărilor SIPRI. În paralel, autoritățile chineze construiesc sute de silozuri pentru rachete balistice intercontinentale (ICBM), în regiuni izolate ale țării. Analiștii susțin că, până în 2035, China ar putea egala arsenalul nuclear strategic al Statelor Unite și Rusiei.
India și Pakistan își dezvoltă la rândul lor arsenalele, în timp ce Coreea de Nord ar avea deja aproximativ 50 de focoase și capacitatea de a produce alte 40. Regatul Unit a indicat posibilitatea majorării plafonului de focoase de la 225 la 260, iar Franța continuă modernizarea forței sale de descurajare nucleară, inclusiv a submarinelor și a rachetelor aeropurtate.
Modernizare accelerată, tratate în declin
SUA și Rusia dețin în continuare cele mai mari arsenale nucleare, cu aproximativ 5,177, respectiv 5,459 de focoase. Deși numărul total nu a crescut semnificativ în ultimul an, ambele state continuă să modernizeze sistemele existente. Situația este complicată de lipsa unor tratate noi de control al armamentului – Tratatul New START, ultimul acord bilateral major, expiră în 2026 și nu există perspective clare de renegociere.
În acest context, raportul SIPRI atrage atenția asupra eșecului generalizat al mecanismelor internaționale de dezarmare și control al armelor. Retorica agresivă, tensiunile geopolitice și lipsa încrederii reciproce contribuie la o spirală periculoasă de remilitarizare nucleară.
Riscuri tehnologice și pericolul automatizării deciziilor nucleare
SIPRI avertizează, de asemenea, asupra pericolelor generate de integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente în sistemele de comandă și control nuclear. Automatizarea deciziilor militare, combinată cu tensiuni geopolitice ridicate, ar putea duce la erori catastrofale și escaladări neintenționate.
Într-un climat marcat de competiție strategică și colaps al dialogului diplomatic, raportul conchide că lumea se află la un pas de o nouă cursă a înarmării nucleare – nu doar cantitativă, ci și tehnologică.
