O anchetă publicată de Le Monde pe 29 iunie 2025 aduce în atenție o realitate digitală tot mai prezentă în viețile adolescenților francezi: comunități formate pe WhatsApp, în care tineri – unii chiar sub 14 ani – devin influenceri în cadrul unei lumi semi-private, adesea necunoscute părinților lor. Funcția „Actus” a aplicației WhatsApp, lansată în 2023, permite crearea unor canale prin care utilizatorii pot distribui conținut, iar algoritmul recomandă automat aceste canale altor utilizatori. Astfel, adolescenții ajung să acumuleze rapid zeci de mii de urmăritori, fără să aibă neapărat intenția de a deveni faimoși sau de a genera conținut cu miză comercială.
Fenomenul se desfășoară în afara platformelor clasice precum TikTok sau Instagram, acolo unde părinții, școlile și autoritățile sunt deja mai vigilenți. Pe WhatsApp, lipsa transparenței și caracterul aparent privat al canalelor le oferă adolescenților sentimentul că sunt într-un spațiu „al lor”, departe de supravegherea adultă. În realitate, acești tineri se expun acelorași riscuri ca pe orice altă rețea socială: presiunea validării, comparațiile sociale, influența conținutului sponsorizat și pierderea intimității. Mulți dintre ei nici nu înțeleg cum funcționează mecanismele de recomandare ale platformei sau cât de vizibil este, de fapt, conținutul publicat.
Influența parentală și reglementările lipsă
Un studiu publicat în 2024, intitulat „Problematic Use of WhatsApp and Adolescents”, atrage atenția asupra modului în care utilizarea excesivă a aplicației este corelată cu obiceiurile parentale, nu doar cu regulile impuse copiilor. Adolescenții care își văd părinții folosind frecvent telefonul la masă sau în alte momente comune sunt mai predispuși să considere acest comportament acceptabil și să dezvolte un atașament nesănătos față de telefon. În plus, strategiile parentale restrictive – bazate pe interzicere, fără explicații – se dovedesc mai puțin eficiente decât medierea activă, adică dialogul constant despre ce este sănătos și ce nu în mediul online.
La nivel european, se fac tot mai multe eforturi pentru a limita accesul copiilor la rețelele sociale fără consimțământ parental. Franța a propus recent o lege inspirată de modelul Coogan din Statele Unite, care impune părinților să păstreze veniturile generate de influenceri minori într-un cont blocat, accesibil doar după majorat. De asemenea, există presiuni la nivelul Uniunii Europene pentru a forța platformele să introducă controale parentale reale, nu doar simbolice, și să fie mai transparente cu privire la recomandările algoritmice făcute minorilor.
Educație digitală, nu doar supraveghere
Specialiștii în psihologia copilului atrag atenția că supravegherea nu este suficientă în fața complexității actuale a rețelelor sociale. Adolescenții au nevoie de educație digitală, adică de instrumente reale pentru a înțelege cum funcționează platformele, ce înseamnă relațiile parasociale (atașamentul față de influenceri) și cum să recunoască conținutul manipulator sau sponsorizat. În lipsa acestora, chiar și cei mai conștienți părinți pot fi cu un pas în urmă față de adolescenții lor, care își construiesc identități și cariere digitale în spații greu de controlat sau înțeles.
În concluzie, apariția adolescenților-influenceri pe WhatsApp reflectă nu doar o schimbare de platformă, ci o schimbare profundă în dinamica intimității, a influenței și a maturizării în epoca digitală. Această lume paralelă, invizibilă adesea pentru adulți, are nevoie de mai mult decât interdicții: are nevoie de empatie, de comunicare sinceră și de politici publice adaptate realităților generației actuale.
