Franța a intrat într-o nouă criză politică după ce, luni, Parlamentul a respins prin vot de încredere guvernul condus de premierul François Bayrou, aflat în funcție de doar nouă luni. Decizia lasă președinția lui Emmanuel Macron într-o situație delicată, forțându-l să găsească rapid un succesor sau să ia în calcul convocarea de alegeri anticipate.
Cum s-a ajuns aici
Bayrou a cerut singur votul de încredere, încercând să pună capăt blocajului politic privind bugetul său de austeritate, care prevedea economii de aproape 44 de miliarde de euro pentru reducerea datoriei publice. Rezultatul a fost însă devastator: 364 de deputați au votat împotriva guvernului, iar doar 194 i-au acordat sprijinul.
„În conformitate cu articolul 50 din Constituție, prim-ministrul trebuie să prezinte demisia guvernului său”, a declarat președintele Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet.
Bayrou devine astfel primul premier din istoria modernă a Franței înlăturat printr-un vot de încredere pierdut, nu printr-o moțiune de cenzură. El își va depune oficial demisia marți dimineață.
Reacția premierului
Apărându-și decizia, Bayrou a spus în fața parlamentarilor:
- „Cel mai mare risc a fost să nu iei unul, să lași lucrurile să continue fără ca nimic să se schimbe… și să fie afaceri ca de obicei.”
- „Aveți puterea de a răsturna guvernul, dar nu de a șterge realitatea.”
El a descris datoria publică drept „un pericol pentru Franța”, susținând că planul său ar fi putut „elibera țara de povara datoriei în câțiva ani”.
Macron, în fața unei decizii cruciale
Bayrou este al șaselea premier numit de Macron din 2017 și al cincilea din 2022 încoace. Înlăturarea lui complică agenda președintelui, care este deja implicat în eforturile diplomatice privind războiul din Ucraina.
Acum, Macron trebuie să decidă dacă va numi un nou premier capabil să obțină un compromis în Parlament sau dacă va convoca alegeri anticipate. Potrivit unui sondaj Odoxa-Backbone pentru Le Figaro, 64% dintre francezi cred că Macron ar trebui să demisioneze, lucru exclus de șeful statului.
Tulburări sociale și spectrul extremismului
Situația politică este amplificată de tensiunile sociale: colectivul „Block Everything” a anunțat o zi de protest pe 11 septembrie, iar sindicatele au chemat la grevă pe 18 septembrie.
În același timp, scena politică se pregătește deja pentru prezidențialele din 2027, unde extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen ar putea avea cele mai mari șanse. Condamnată recent la închisoare cu suspendare și amendă pentru o fraudă cu locuri de muncă fictive în Parlamentul European, Le Pen a primit însă undă verde pentru apel, programat la începutul lui 2026, ceea ce îi reaprinde speranțele de a candida.
Ea l-a îndemnat pe Macron să convoace imediat alegeri legislative anticipate, catalogând guvernul Bayrou drept un „guvern fantomă” și afirmând că organizarea de noi alegeri „nu este o opțiune, ci o obligație”.
