Ţările UE nu au reuşit să ajungă miercuri seara la un acord în privinţa impunerii unor noi sancţiuni ample împotriva Rusiei, după ce Grecia a blocat măsurile pentru a-şi proteja industria transportului de combustibil. În lipsa unui compromis pentru cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, o nouă reuniune este programată pentru joi, relatează POLITICO şi Reuters.
Discuţiile de miercuri, care s-au încheiat după ora 19:30, au fost doar cele mai recente dintr-o serie de eforturi menite să asigure acordul unanim necesar cu privire la o serie de măsuri energetice şi comerciale care vizează să epuizeze resursele financiare ale Moscovei destinate războiului.
Pachetul a fost prezentat în iunie, dar discuţiile pe marginea detaliilor s-au prelungit, în ciuda faptului că unele părţi semnificative – precum interdicţia importurilor de fructe de mare din Rusia şi restricţiile de viză pentru soldaţii săi – au fost diluate în cursul procesului.
Atena s-a opus cu fermitate propunerii de a interzice companiilor din UE să transporte gaz rusesc către consumatori din afara UE, argumentând că aceasta depăşeşte ceea ce liderii conveniseră anterior şi că practica respectivă ar continua oricum, navele fiind pur şi simplu reînregistrate în străinătate.
Astfel, ambasadorii UE vor desfăşura o rundă suplimentară de negocieri joi dimineaţă, în încercarea de a salva pachetul de măsuri, a confirmat un diplomat al UE.
Irlanda, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, a propus miercuri să se permită navelor-cisternă europene să exporte gaz natural lichefiat rusesc către ţări terţe până în ianuarie 2029. Propunerea, văzută de POLITICO, limitează exporturile ruseşti şi interzice, de asemenea, încheierea de noi contracte.
GRECIA, O PUTERE NAVALĂ COMERCIALĂ
Însă guvernul elen a refuzat până în prezent compromisul şi doreşte, în schimb, o excepţie pe termen nelimitat, au declarat trei diplomaţi ai UE implicaţi în discuţii, cărora li s-a acordat anonimatul.
Compania greacă de transport maritim Dynagas este una dintre puţinele care operează nave echipate pentru navigarea în condiţii de gheaţă, capabile să ajungă la terminalul de GNL al Rusiei de la Oceanul Arctic. Dacă UE ar interzice companiilor sale să exporte gaz rusesc, guvernul elen susţine că navele se vor înregistra pur şi simplu în altă parte, reducând astfel supravegherea UE.
Flota comercială a Greciei, formată din peste 5.000 de nave, transportă aproximativ o cincime din încărcătura mondială ca greutate, mai mult decât orice altă ţară. De asemenea, Atena deţine cea mai mare flotă de GNL din lume din punct de vedere al capacităţii.
Amânarea înseamnă, de asemenea, că plafonul impus de UE pentru achiziţiile de petrol rusesc va trebui prelungit din nou pentru o perioadă scurtă. Ţiţeiul de la Moscova poate fi vândut doar la o fracţiune din preţul pieţei, dar creşterea preţurilor la energie ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu va duce la recalcularea limitei de 44,10 dolari pe baril, iar Kremlinul va obţine un profit neaşteptat.
Deoarece sancţiunile necesită unanimitatea celor 27 de capitale ale UE, guvernele naţionale pot condiţiona acordul lor de obţinerea altor concesii. Fostul prim-ministru maghiar Viktor Orbán, de exemplu, a fost un obstacol celebru în calea unui astfel de sprijin pentru Ucraina, deşi liderii UE speră că Budapesta se va dovedi mai puţin obstrucţionistă sub conducerea succesorului lui Orbán, Péter Magyar. Diplomaţii ţărilor din UE sperau că înfrângerea electorală a lui Viktor Orban în Ungaria va duce la adoptarea fără probleme a noilor sancţiuni. Au apărut însă diviziuni în cadrul blocului, în timp ce Comisia Europeană încearcă să intensifice presiunea asupra Moscovei.
Propunerea iniţială privind pachetul de sancţiuni – al 21-lea de când Rusia a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei – includea restricţii de călătorie pentru foştii combatanţi ai forţelor armate ruse, sancţionarea a peste 90 de bănci şi interzicerea intrării în blocul european a altor 250 de persoane.
