Cercetătorii de la o companie americană de genetică au reușit să readucă la viață o specie de lup preistoric, care a trăit acum 13.000 de ani, folosind ADN foarte vechi. În ultimele luni, au născut trei pui, care sunt rezultatul unei tehnologii avansate de clonare și editare genetică, având multe trăsături în comun cu strămoșii lor dispăruți.
Specia hibridă creată de cercetători se numește „Aenocyon dirus” (sau „dire wolf” în engleză), denumită „lup fioros”, „lup teribil” sau „lup groaznic”. Acest lup preistoric a fost un prădător de top în America de Nord și a devenit celebru, în parte, datorită apariției sale în serialul „Urzeala tronurilor”.
De mai bine de un deceniu, cercetătorii studiază posibilitatea de a readuce la viață specii dispărute, cum ar fi mamuții. Deși proiectele în acest domeniu sunt complexe din punct de vedere tehnologic și etic, compania Colossal Biosciences a reușit să creeze trei pui de lup din ADN străvechi, clonare și editare genetică. Cercetătorii au modificat 20 de gene ale lupilor cenușii, cei mai apropiați „rude” vii ale lupilor preistorici, pentru a crea o specie hibridă care seamănă cu strămoșul dispărut.
Noii pui de lup, numiți Romulus, Remus și Khaleesi, sunt deja de două luni și prezintă trăsături esențiale ale lupilor preistorici: sunt mai mari și au o blană deasă și deschisă la culoare. Cei doi masculi s-au născut în octombrie 2024, iar femela, în ianuarie 2025.
Ben Lamm, cofondator și CEO al Colossal, a declarat că acest succes este o dovadă a funcționării tehnologiei lor, menționând că au prelevat ADN din fosile vechi de până la 72.000 de ani și au creat pui sănătoși. În prezent, aceștia trăiesc într-un loc secret, înconjurat de garduri de 3 metri și sunt monitorizați în permanență de securitate, drone și camere video.
Colossal Biosciences lucrează de asemenea la proiecte pentru readucerea la viață a mamuților, păsării dodo și tigrului tasmanian, iar succesul lor cu lupii preistorici ar putea oferi soluții pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție. De asemenea, compania dezvoltă tehnici de clonare mai puțin invazive decât cele folosite în trecut.
Totuși, criticii acestui tip de cercetare argumentează că resursele financiare uriașe alocate acestor proiecte ar putea fi mai bine utilizate pentru protejarea speciilor existente și că reproducerea acestor creaturi hibride ar putea pune în pericol animalele folosite ca „mame surogat”.
