O familie din Columbia a depus prima plângere formală privind o lovitură militară americană asupra unei bărci din Caraibe, susținând că victima – Alejandro Carranza – era pescar, nu traficant de droguri. Cazul, considerat fără precedent, a fost înaintat către Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului (CIDH).
Plângerea a fost depusă de avocatul american pentru drepturile omului Dan Kovalik, care afirmă că barca lui Carranza a fost lovită de forțele SUA pe 15 septembrie, în largul coastelor columbiene. Kovalik acuză Washingtonul de uciderea unui civil și de încălcarea drepturilor fundamentale ale acestuia.
„Aceste crime sunt contrare dreptului internațional. Sunt împotriva legii SUA. Vrem ca acest lucru să se oprească și credem că acesta este cel puțin primul pas spre asta”, a declarat avocatul Kovalik.
Potrivit petiției, responsabilitatea ar fi atribuită secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, despre care documentul susține că ar fi „responsabil pentru ordinul de bombardare a navelor precum cea a lui Alejandro Carranza Medina”. Plângerea mai susține că acțiunile lui Hegseth ar fi fost „aprobate” de președintele SUA, Donald Trump.
Întrebat despre acuzații, Pentagonul a direcționat solicitările către Casa Albă, iar Casa Albă „nu oferă comentarii jurnaliștilor”.
Datele publicate indică faptul că, de la începutul lunii septembrie, armata SUA ar fi efectuat cel puțin 22 de atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în zona Caraibelor și Pacificului, soldate cu cel puțin 83 de morți. Administrația de la Washington susține că aceste operațiuni sunt îndreptate împotriva persoanelor asociate cu carteluri implicate în „conflict armat cu Statele Unite”.
Donald Trump a declarat anterior că lovitura din 15 septembrie ar fi ucis trei „narco-teroriști din Venezuela”.
În realitate, susține Kovalik, Carranza era un simplu pescar care „pescuia marlin și ton” atunci când a fost ucis.
Președintele columbian Gustavo Petro a confirmat că Alejandro Carranza „a fost pescar toată viața sa” și că barca acestuia emitea un semnal de urgență din cauza unui motor defect. Totuși, Petro a admis ulterior că, din cauza situației economice, Carranza „ar fi putut accepta bani pentru transportul unor bunuri interzise”, precizând însă ferm: „acțiunile sale nu au meritat niciodată pedeapsa cu moartea”.
Cazul deschide o discuție internațională sensibilă privind legalitatea și etica operațiunilor militare americane împotriva navelor suspectate de trafic în apele internaționale.
