Într-o escaladare semnificativă a conflictului din Siria, Israelul a lansat sâmbătă dimineața o serie de atacuri aeriene asupra mai multor locații din țara vecină, vizând depozite și instalații militare din regiunile Deraa, Hama și Latakia, precum și din apropierea capitalei Damasc. Conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR), peste douăzeci de lovituri israeliene au fost înregistrate, iar agenția oficială siriană SANA a raportat că un civil a fost ucis în atacurile aeriene în zona periferică a orașului Harasta.
Israelul a fost activ în Siria de câteva luni, iar prezența sa în regiunile sudice ale țării a fost justificată prin protejarea comunității druze, o minoritate sectară aflată sub amenințare din partea unor grupuri afiliate guvernului sirian. Armata israeliană a declarat că este pregătită să apere satele druze din sudul Siriei și a anunțat că este dislocată în apropierea provinciei Kuneitra, unde și-a stabilit poziții strategice după căderea regimului lui Bashar al-Assad.
În cursul zilei de vineri, cinci cetățeni druzi sirieni au fost evacuați pentru a primi tratament medical în Israel, după ce au fost răniți în teritoriul sirian. De asemenea, armata israeliană a transmis că va lua măsuri „în forță” dacă regimul de la Damasc nu va proteja comunitatea druză pe teritoriul său. Israelul consideră acest atac drept un mesaj ferm pentru autoritățile siriene, avertizând că nu va tolera niciun pericol pentru această comunitate.
Luptele sectare din sudul Siriei au dus la o intensificare a violențelor între grupurile armate afiliate guvernului sirian și luptătorii druzi. Potrivit SOHR, peste 100 de persoane au fost ucise în săptămâna aceasta în confruntările din apropiere de Damasc și în sudul țării, un număr semnificativ dintre victime fiind membri ai minorității druze. Aceste violențe au fost alimentate de un mesaj audio considerat ofensator de către comunitatea musulmană, care a dus la declanșarea atacurilor din partea grupărilor armate afiliate regimului sirian.
Liderul druz din Siria, șeicul Hikmat Al-Hijri, a denunțat această situație drept o „campanie de genocid” împotriva civililor din comunitatea sa. De asemenea, autoritățile siriene au reiterat angajamentul de a proteja toți cetățenii sirieni, inclusiv pe druzi, dar au admis că elemente care nu sunt sub controlul lor contribuie la escaladarea violențelor.
În acest context, Israelul continuă să își întărească pozițiile în Siria, lansând atacuri asupra unor situri militare și semnalând că va continua să apere interesele sale strategice și securitatea comunității druze, care constituie o componentă sensibilă în relațiile internaționale ale regiunii.
Druzii sunt o comunitate religioasă și etnică care are rădăcini adânci în Orientul Mijlociu, fiind o ramură distinctă a Islamului, cu credințe și practici proprii, care se diferențiază semnificativ de alte secte musulmane. Deși originile lor sunt islamice, druzii au o religie și o identitate culturală proprie, care include elemente din mai multe tradiții religioase, inclusiv hinduism, gnosticism și neoplatonism.
Origini și istorie:
Druzii au apărut în secolul XI, în perioada califatului fatimid din Egipt, și au fost influențați de învățăturile califului al-Hakim bi-Amr Allah, care este considerat figura centrală a religiei druze. Aceasta a fost o perioadă de mare diversitate religioasă și filozofică în Orientul Mijlociu, iar druzii au format o sectă care a fost, în mod deliberat, secretă și exclusivistă, permițând doar anumitor persoane să adere la credințele lor.
Crezurile lor:
- Monoteism: Druzii cred într-un Dumnezeu unic, care este transcendent și nu poate fi descris în termeni umani. De asemenea, ei cred în reîncarnare și în ideea că sufletul poate renaște în diferite corpuri.
- Înțelepciune secretă: Religia druza se bazează pe un sistem filozofic și mistic care pune accent pe cunoașterea secretă și pe înțelepciunea interioară. Aceasta include un set complex de învățături esoterice, accesibile doar unui grup restrâns de membri.
- Reîncarnare: Una dintre trăsăturile esențiale ale credinței druzi este convingerea că sufletele se reîncarnează într-o formă continuă și că individul poate ajunge la iluminare spirituală în această viață.
- Sfântul Coran și învățăturile religioase: Deși druzii își au originile în Islam, ei nu urmează toate învățăturile Coranului. În schimb, au propriile lor texte sacre, care sunt secrete și sunt accesibile doar inițiaților.
Comunitatea druză:
Druzii formează o comunitate mică, dar bine definită în Orientul Mijlociu, cu populații semnificative în Liban, Siria, Israel și Iordania. De-a lungul istoriei lor, au avut o relație complexă cu autoritățile din aceste țări, fiind uneori protejați, alteori persecutați, dar întotdeauna reușind să-și păstreze identitatea distinctă. În prezent, numărul lor se estimează între 1 și 2 milioane de persoane la nivel mondial.
Sate și locuri de cult:
În Siria, Liban și Israel, druzii trăiesc adesea în sate sau regiuni izolate, unde își mențin tradițiile și învățăturile religioase. În aceste zone, există locuri de cult speciale, denumite „khalaouat” sau „măstiri”, unde doar inițiații au acces.
Religia druza și politica:
În anumite regiuni, cum ar fi Siria și Israel, druzii au o poziție politică importantă. De exemplu, în Israel, ei sunt cetățeni cu drepturi depline, iar mulți dintre ei servesc în armata israeliană. În Siria, druzii din sudul țării, în special în provincia Suweida, au avut un rol semnificativ în politica locală și în conflictele interne. Relațiile lor cu autoritățile siriene și israeliene sunt adesea delicate, iar protecția lor a devenit un subiect important, mai ales în contextul conflictului din Siria.
Unicitatea religiei druzi:
Druzii se disting printr-o religie extrem de secretă, cu ritualuri și învățături care sunt ținute la locul lor doar pentru cei care sunt inițiați. Cei care nu sunt membri ai comunității druze nu au voie să participe la aceste practici sau să cunoască detalii despre ele. Această secretomanie a alimentat multe mituri și confuzii în jurul lor de-a lungul istoriei.
Astfel, druzii sunt o comunitate religioasă complexă, cu rădăcini adânci în Orientul Mijlociu, cu o religie și o cultură distinctă, care se împletesc adesea cu politicul și conflictele din regiune.
