Mexic se pregătește pentru un moment istoric și tensionat: primele alegeri judiciare directe din istoria țării, programate pentru 1 iunie. Aproximativ 5.000 de candidați se vor confrunta pentru peste 840 de funcții în sistemul federal, inclusiv locuri în Curtea Supremă. Însă lista celor înscriși ridică semne serioase de întrebare, în contextul în care printre aspiranți se numără foști condamnați penal, candidați cu acuzații grave sau legături cu cartelurile.
Un caz emblematic este cel al lui Leopoldo Chavez, candidat pentru o funcție de judecător federal în statul Durango. Deși a petrecut aproape șase ani într-o închisoare americană pentru trafic de droguri — fiind prins în 2015 cu peste patru kilograme de metamfetamină —, Chavez figurează pe buletinul de vot. „Nu m-am vândut niciodată ca fiind candidatul perfect”, a declarat el într-un videoclip distribuit pe Facebook. „Mi-am ispășit pedeapsa și nu am nimic de ascuns.” Chavez a refuzat să ofere un comentariu oficial pentru Reuters.
În statul Jalisco, Francisco Hernandez, fost judecător penal, încearcă să revină în magistratură, în ciuda faptului că a fost demis de Consiliul Judiciar Federal în urma unor acuzații de abuz sexual și corupție. „Totul e calomnie și defăimare. Lasă-i pe oameni să mă judece”, a declarat el pentru Reuters.
Și în statul Nuevo Leon, Fernando Escamilla vrea să obțină o funcție de judecător penal federal. El recunoaște că a oferit consultanță juridică pentru avocații cartelului violent Los Zetas, dar nu consideră acest lucru o pată pe reputația sa. „A fi consilier în drept internațional sau extrădare nu ar trebui să fie o rușine. Dimpotrivă, dovedește că ai cunoștințe solide și capacitatea de a gestiona situații complexe”, a spus Escamilla într-un interviu pentru Reuters.
Reforma care permite alegerea directă a judecătorilor a fost propusă de fostul președinte de stânga Andrés Manuel López Obrador și este susținută de actuala președintă, Claudia Sheinbaum. Ambii lideri susțin că măsura va contribui la eliminarea corupției din sistemul judiciar și va reda cetățenilor controlul asupra instituțiilor. Totuși, organizațiile civile, asociațiile de judecători și parlamentari avertizează că această mișcare riscă să compromită statul de drept, dând cale liberă populismului și infiltrării rețelelor de crimă organizată în justiție.
