Un nou val de controverse zguduie scena politică din Mexic, după ce reforma constituțională promovată de fostul președinte Andrés Manuel López Obrador (2018–2024) – care prevede alegerea directă a judecătorilor – intră în aplicare. Criticii avertizează că această „democratizare” a justiției ar putea deschide porțile influenței cartelurilor de droguri în rândul magistraților.
„Un experiment kafkian”
Publicația Financial Times a titrat luni că „Mexicul se angajează în experimentul kafkian de alegere a judecătorilor”, o afirmație care a iritat puterea de stânga. Cotidianul City a adăugat: „Investitorii se tem că o revizuire radicală a sistemului judiciar va face imposibilă orice victorie împotriva guvernului.”
Reacții internaționale și îngrijorări interne
Încă din septembrie, ambasadorul SUA de atunci, Ken Salazar, a semnalat riscurile pentru investițiile americane și democrația mexicană: „Alegerea directă a judecătorilor reprezintă un risc pentru democrație.”
Totuși, actualul președinte Claudia Sheinbaum – succesoarea lui López Obrador – susține cu tărie reforma: „Cel mai bun mod de a curăța sistemul judiciar este participarea poporului”, a declarat marți dimineață, minimizând aluziile literare din presa internațională. Ea a comparat sistemul mexican cu cel din Statele Unite: „În majoritatea statelor americane, judecătorii sunt aleși.”
Potrivit Institutului Național Electoral (INE), mexicanii vor alege în total 881 de funcționari din sistemul judiciar, de la cei nouă membri ai Curții Supreme până la 386 de judecători de district și 464 de magistrați. Alegeri locale similare vor avea loc în 2027.
Fără campanie, cu riscuri
Partidele politice nu au participat activ la campanie, a precizat INE. Experții avertizează că alegerile ar putea aduce o majoritate favorabilă guvernului în Curtea Supremă, care în trecut a blocat inițiativele partidului de guvernământ Morena.
Margaret Satterthwaite, raportor special al ONU pentru independența justiției, avertizează: „Acest sistem poate încuraja candidații să răspundă intereselor sponsorilor sau presiunilor electorale, afectând independența judiciară.”
Candidați controversați
Un nume care atrage atenția este Silvia Delgado, fosta avocată a celebrului traficant Joaquín „El Chapo” Guzmán. Ea candidează pentru un post de judecător penal în Ciudad Juárez, cu aprobarea comitetului de evaluare creat prin reformă.
Vocea poporului: între speranță și confuzie
Pentru alegători, sistemul este nou și complicat. În Mexico City, fiecare persoană va trebui să completeze nouă buletine de vot. „Cred că nici măcar cei care au conceput alegerile nu știu exact cum funcționează”, spune avocata Olimpia Rojas Luviano.
În ciuda temerilor, unii cetățeni speră în schimbare. Alejandro Vallarta, achitat după șapte ani de arest preventiv, își exprimă sprijinul: „Am încredere în reformă. Ceva trebuie să se schimbe.” Trei membri ai familiei sale sunt încă în detenție, inclusiv unchiul său, Israel Vallarta, reținut de aproape două decenii fără proces, în cazul notoriu Florence Cassez.