Țările din Orientul Mijlociu se confruntă în aceste zile cu temperaturi record, de peste 50°C, care paralizează activitățile zilnice, suprasolicită rețelele electrice și pun în pericol sănătatea a milioane de oameni. Experții avertizează că astfel de episoade de caniculă extremă vor deveni tot mai frecvente și mai intense, inclusiv în Europa de Est — iar România nu va fi ocolită.
În Irak, Iran și Kuweit s-au înregistrat temperaturi de până la 52°C, conform datelor transmise de BBC și Al Jazeera. Orașe întregi au fost paralizate în timpul zilei, școlile au fost închise, iar spitalele au fost copleșite de cazuri de insolație și alte afecțiuni cauzate de expunerea la căldură. În Kuweit, sistemele de aer condiționat au cedat sub presiune, iar penele de curent s-au extins în mai multe cartiere urbane.
Organizația Meteorologică Mondială avertizează că zona Golfului ar putea deveni nelocuibilă în deceniile următoare, dacă încălzirea globală continuă în același ritm. În paralel, și Europa Centrală și de Est — inclusiv România — resimte efectele acestor schimbări. Deși valorile extreme de peste 50°C nu sunt (încă) specifice regiunii noastre, episoadele de caniculă se înmulțesc, iar secetele frecvente afectează grav agricultura, ecosistemele și sănătatea populației.
În sudul României, temperaturile de peste 40°C devin deja o obișnuință în lunile de vară, iar studiile climatologilor indică o extindere a zonelor deșertificate. În plus, valurile de căldură din Orientul Mijlociu pot influența curenții atmosferici și pot duce la destabilizarea vremii și în Europa.
„Ceea ce se întâmplă acum în Irak sau Iran nu mai e o problemă locală. Clima este globală, iar efectele se propagă rapid. România va trebui să investească rapid în adaptare: sisteme de irigații, infrastructură urbană rezistentă la caniculă, protecție socială pentru categoriile vulnerabile”, avertizează climatologul Roxana Bojariu, într-un interviu pentru TVR Info.
România, ca parte a Uniunii Europene, este chemată să contribuie la obiectivele climatice globale. Dar, până atunci, provocările imediate devin tot mai presante: seceta din agricultură, poluarea aerului în orașe, costurile tot mai mari pentru răcirea locuințelor și impactul asupra sănătății mintale și fizice a populației.
